Domnul Mihail Neamtu, liderul Grupului de Initiativa National pentru infiintarea Partidului Noua Republica va sustine vineri, 20.01.2012, incepand cu ora 17.00, in sala de la Hotelul Ramada Pitesti conferinta “7 Pasi Pentru o Noua Romanie”

 

 

 

Vineri 20.12.2012, incepand cu ora 17.00, va avea loc la Hotelul Ramada conferinta “7 Pasi Catre o Noua Romanie” sustinuta de domnul Mihail Neamtu.

 

 

Conferinta va fi urmata de o sesiune de discutii libere, oricine putand pune orice intrebare.

 

Intrarea este libera.

 

Va asteptam cu drag

GIL Arges

 

 

Egoismul

Irlanda - O putem într-adevăr explica asemeni ministrul irlandez al Culturii: “Noi suntem un popor fericit şi, în principiu, un popor sincer”, a declarat el recent. Pentru investitorii străini acestea sunt puncte importante”. Sigur. Impozitele mici pe care le plătesc firmele în Irlanda sunt, la o privire atentă, motivul pentru care insula din Oceanul Atlantic atrage corporaţiile internaţionale ca un magnet.

Taxa pentru companii este de doar 12,5%, mult mai mică decât în alte state europene. Mare parte a ţărilor UE cer firmelor impozite de 30%, aşa cum se întâmplă în Germania şi Franţa. Cum poate exista aşa ceva pe o piaţă internă, în care fiecare trebuie să aibă aceleaşi şanse de a intra în competiţie?

Cu mult înainte de criza datoriilor, Irlanda a ademenit multinaţionale puternice pe teritoriul ei: Facebook, Intel, Pfizer, Merk, SAP, IBM – toate se înghesuie pe insula “céad míle fáilte”, celor o sută de mii de bun venit-uri. Frumos, dar o logică foarte insulară: cu cât mai multe firme se strâng acolo, cu atât mai blândă rămâne intervenţia statului. Guvernul irlandez vrea acum, într-adevăr, să mărească două taxe, dar nu impozitul pentru corporaţii.

În definitiv, Irlanda trebuie să compenseze câteva dezavantaje naturale de concurenţă, de exemplu, pe acela că nu poţi ajunge cu trenul în ţară. Dar de când este asta o problemă pentru industria IT sau pentru branşa asigurărilor? În plus, să fii singurul cap de pod de limbă germană în zona euro înseamnă ceva. Deci, Irlanda, rămâi sinceră, solidară şi fericită! J.B.

Continue reading »

Tagged with:
 

Conducătorilor politici le place să fluture cu gesturi largi flamura conştiinţei comunitare. Dar, fiecare ţară se face vinovată de o slăbiciune de caracter care contrazice discursurile şi dăunează UE. Die Zeit prezintă tipologia acţiunilor noastre greşite.

Continue reading »

Tagged with:
 

Dupa cum este cunoscut, presedintele Basescu a acceptat recent la Bruxelles un nou proiect de tratat al Uniunii Europene ( UE ), tratat bazat in ultima instanta pe acceptarea neconditionata de catre statele semnatare a asa numitei reguli de aur In ceea ce priveste nivelul  datoriei  publice. Dar In ce consta aceasta noua regula ?Nicole Taran

In  conferinta de presa de ieri, presedintele Basescu a informat opinia publica din tara si din strainatate  ca noul tratat UE, care va fi finalizat pana in luna martie a anului viitor, va implica acceptarea neconditionata de catre statele semnatare a unui prag critic anual pentru deficitele bugetare structurale de cel mult 0,5%  din produsul intern brut nominal ( PIB ). Cu alte cuvinte, tarile care vor accepta noul tratat vor fi obligate sa-si gestioneze in asa fel  fiscalitatea, incat  valorile anuale ale deficitelor bugetare structurale  sa fie strict mai mici de 0,5% din PIB.

Continue reading »

 

Puterea trecutului socialist

Raportarea românilor la propriul viitor e, sociologic vorbind, copleșitor de pesimistă. Majoritatea tinerilor sub 30 de ani se văd realizați departe de casă. Migrația fără precedent a milioane de compatrioți către Europa occidentală și America de Nord a lăsat țara fără un uriaș capital de inteligență, hărnicie și integritate. (Valul migrației s-a temperat după 2009, când șomajul a atins cote alarmante în țări precum Spania iar programele sociale s-au redus semnificativ în Marea Britanie sau Germania.)

Cum putem să ne imaginăm viitorul în România? De ce clasa politică de astăzi oferă atât de puține motive de optimism? De atâta descurajare, tristețe și nevolnicie?

Continue reading »

Tagged with:
 

“Să observăm condiţiile de trai ale celui mai obişnuit meseriaş sau zilier dintr-o societate civilizată şi înfloritoare şi vom realiza că numărul de oameni din a căror muncă  doar o parte – şi încă una mică – a fost folosită pentru procurarea acestor mijloace de trai ale respectivului muncitor depăşeşte orice calcul. De exemplu, haina de lînă care-l acoperă pe muncitor, oricît de grosolană şi nefinisată ar părea, este produsul muncii conjugate a unei multitudini de muncitori. Ciobanul, cel care sortează lîna, cel care piaptănă sau cardează lîna, vopsitorul, scărmănătorul, torcătorul, ţesătorul, piuarul, croitorul – şi mulţi alţii trebuie să-şi combine măiestria pentru a duce la bun sfîrşit acest produs casnic.  Cîţi comercianţi şi cărăuşi au mai fost implicaţi, pe lîngă ei, pentru a transporta materialele de la unii dintre meseriaşii de mai sus la ceilalţi, care adesea trăiesc în colţuri îndepărtate ale ţării? Cît comerţ, şi în special, cîtă navigaţie, cîţi constructori de nave, marinari, producători,  de pînze de navigat, de frînghii marinăreşti trebuie să fi fost  angajaţi pentru a aduce laolaltă diferitele chimicale folosite de vopsitor, care sînt adesea aduse din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii? Ce varietate a muncii este necesară pentru a produce uneltele celui mai obişnuit dintre aceşti muncitori? Ca să nu mai vorbim despre complicatele maşinării precum vaporul, moara de apă a piuarului sau chiar despre războiul de ţesut – şi să luăm în considerare doar varietatea muncii necesare pentru a realiza cea mai simplă unealtă, şi anume foarfecele de tăiat lîna oii, folosit de păcurar. Minerul, cel care construieşte cuptorul în care este topit minereul, tăietorul de lemne, cel care produce cărbunele care va alimenta topitoria, cărămidarul, zidarul, muncitorul care stă la gura furnalului, cel care construieşte mori, forjorul, fierarul – toţi trebuie să-şi îmbine măiestria pentru a o produce. Dacă am sta să examinăm în acelaşi fel diferitele părţi ale vestimentaţiei sale sau mobila din casa sa, cămaşa groasă de in pe care o poartă pe piele, pantofii care-i acoperă picioarele, patul în care doarme şi toate părţile care-l alcătuiesc, soba de bucătărie pe care-şi prepară conservele, cărbunii pe care-i foloseşte în acest scop, scoşi din adîncul pămîntului şi aduşi la el acasă, poate, după o lungă călătorie peste mări şi ţări, toate celelalte ustensile din bucătăria sa, tacîmurile de pe masa sa, cuţitele şi furculiţele, farfuriile de lut sau de cositor de pe care serveşte sau împarte mîncarea , diferitele mîini folosite la pregătirea pîinii şi berii sale, geamul de sticlă care lasă să intre căldura şi lumina şi ţine departe vîntul şi ploaia – şi toate cunoştinţele şi meşteşugul necesare pentru realizarea acestei minunate şi fericite invenţii fără de care aceste părţi nordice ale lumii abia de şi-ar putea permite o locuinţă confortabilă, împreună cu uneltele diferiţilor muncitori folosiţi la producerea acestor bunuri diferite – dacă am examina, spuneam, toate aceste lucruri şi ne-am gîndi ce variată este munca folosită pentru fiecare dintre ele, ar trebui să realizăm că, fără asistenţa şi cooperarea a mii de oameni, cea mai obişnuită persoană dintr-o ţară civilizată n-ar putea obţine nici cele mai uşoare şi simple mijloace de trai, aşa cum în mod fals ni le imaginăm noi că ar fi simple.”

 

Join the Forum discussion on this post

 

Oameni și virtuți

Prin ce decret este abolit un curent ideologic, o mitologie sau chiar o epocă? Cum se nasc instituții noi? În ce fel se dislocă inerția popoarelor? Sunt întrebări la care răspund foarte convingător biografiile marilor conducători politici, lideri spirituali, oameni de știință, strategi militari, dar și manageri de succes.

Ce unifică diversitatea atâtor traiectorii individuale? Faptul că liderii știu să captează nevoile, emoția și aspirațiile tăcute ale mulțimilor. Lectura nevoilor ascunse, empatia directă și ghicirea aspirațiilor profunde nu sunt, totuși, suficiente. (Nevoile sunt permanente și definesc timpul scurt. Emoțiile sunt trecătoare. Aspirațiile ne ancorează pe durata lungă – uneori verticală – a istoriei umane.) E nevoie, așadar, de mariajul între voință și imaginație. Voința caută mijloacele, imaginația definește țelul. Prin inteligență lărgești orizontul dezbaterii (politice, științifice, teologice sau tehnologice) iar prin curaj întărești decizia schimbării (personale sau comunitare).

Asemenea înzestrări modifică raportarea la timp. Pentru oamenii obișnuiți, trecutul rămâne, prezentul curge și viitorul se amână. Pentru oamenii neobișnuiți, trecutul geme de plide, prezentul le dă o șansă iar viitorul se pregătește.

Continue reading »

Tagged with:
 
Set your Twitter account name in your settings to use the TwitterBar Section.